Arhive etichetă: poezie

Țărmul uitat

Rătăceam prin nisipul fierbinte Construiam lumi noi din cuvinte Privind cum se joacă azurul Cu valul. Și timpul cu noi. Iubito, doar pașii se văd În nisip Și-i spulberă vântul Și marea. Cu timpul Dispar Ca un gând efemer. Iubiri … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Singurătate

Pe vremuri, De la atâta singurătate Crăpau pietrele. Le luam în palme Și îmi încălzeam amintirile, Chiar dacă uneori Mă tăiam în muchiile Îngrozitor de ascuțite. Tuturor le era frică De singurătate. Și mie. De unde să știm Că lumea … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

O statuie în drum

Un om A cioplit o statuie în piatră Ce-a rămas neterminată în drum, Căci omul a fost un lunatic A ars ca o torță Și-a rămas numai scrum. O statuie de piatră. Câinele latră Și trecătorii își spun: Ce nebun! … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

În toamna asta o să vin acasă

În toamna asta o să vin acasă, Când rouă va cădea pe glezna lumii, Când frunza voi simți că mă apasă Și păsări vor zbura deasupra lunii. Am să vorbesc cu merii și cu nucii, Cu dihori, cu bursuci, cu … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

O, Doamne !

O, Doamne, Spune-mi ce este mai bine Să umblu prin lume Sau să caut în mine? Să caut prin lume Urmele pașilor tăi Ca un gând împietrit Prin munți și prin văi? Să caut în amintire Un gând ca o … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Cu cheia pe umăr

Viața este ca o ușă Ce se deschide Intră tot felul de personaje, Cu duioșie Cu obrăznicie Sau cu indiferență. Părinți, frați, bunici, Tovarăși de joacă, Colegi de școală, Profesori. Câte o iubită ce sare peste rând, Câte un prieten … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Urlă lupii la noi în oraș

Urletele lupilor se aud În pădurea albastră, Cu flori roșii Ca sângele ciutelor. Urletele lupilor răsună în timp Ca un cântec trist Dintr-un alt anotimp, Ca un cântec de leagăn Dintr-o lume Ce nu va mai fi … Urletele lupilor … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Murim câte puțin în fiecare zi.

Murim Câte puțin În fiecare zi În fiecare ceas în fiecare clipă. Murim trăind, Trăim murind Încât, La un moment dat, Nu mai știm dacă trăim Sau murim. Ne plimbăm morți prin oraș, Vorbim cu alți morți, Ne iubim cu … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Vântul primăverii

Vântul primăverii Iubito într-una renaște Și-adie pe câmpuri albastre În ziua aceasta de Paște. Primele flori a lumii mari Simfonii și roiuri de albine. Prin trup îmi umblă cohorte de cari, Mi-e frică de rău și de bine. Umbrele lumii … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Sunt om

Sunt om Și sunt alcătuit din cuvinte Care se scurg, Intră în toate ungherele Și mai ales în sacul cu amintiri. Cele mai multe ard, Rămânând un deșert, Sub care mocnește jeraticul unui gând. Altele dor Ca mușcătura unui câine … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , , , | 2 comentarii