Arhive pe categorii: Poeziile mele

Ascultă !

E toamnă, ascultă doamnă vântul Cum spulberă frunzele-n noapte, Ascultă cum plânge pământul Și corul lumilor moarte. E toamnă, ascultă foșnetul frunzei Și cântecul merelor coapte, Cu aroma aceasta a toamnei Te culcă, nu plânge la noapte. Și chiar de … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , | Lasă un comentariu

Inima din ibric

Mi-a căzut inima în ibric, S-a scurs peste cafeaua fierbinte. Am băut-o, dar n-a fost nimic, Apoi m-am ascuns în cuvinte. Am pierdut inima peste câmpii, Printre mărăcini și scaieți Atunci când eram doar copii Ce priveau cu ochi de … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , | Lasă un comentariu

E toamnă iar

Se scutur` iarăși zilele albastre Și toamna-i azurie ca o mare. Au ruginit și frunzele în glastre Și merele sunt roșii și amare. Și toamna-și poartă cărțile-n ghiozdane, Poveștile cu zmei și Cosânzene Care se joacă-n curte cu castane Și-și … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Erau oameni ?

Erau oameni ? Sau doar niște fiare Ce călcau pământu-n picioare. Niște tineri Ce mureau de Luni până Vineri Și iubeau doar o zi. Erau oameni ? Sau doar niște umbre, Licăriri de lumini în orele sumbre, Ce trăiau în … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Vară în munți

Am trăit astă vară în munți M-am hrănit cu ciuperci și cu vise Am dansat la fantastice nunți Dintre nori și idei compromise. Mi-am băut cafeaua cu lupii În poieni, pe trunchiuri de brad Și-am privit peste marginea lumii Înălțându-mă … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele, Uncategorized | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Ubicuitate

Ninge În anotimpuri fără memorie. Fulgi de zăpadă Dansează pe raze de soare Ce cad între foile unor caiete Cu teme neterminate. Așa încât îți vine să spui : Niște repetenți La școala vieții, Niște petale Din vara trecută Rătăcite … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Lasă un comentariu

Primele iubiri

Îți mai aduci aminte Primele ninsori Cu fulgii mari și albi Ca niște flori, Ce se topeau Pe fața-nbujorată Pe buzele fierbinți De ciocolată? Îți mai aduci aminte Omul de zăpadă Care putea s-audă Să simtă și să vadă, Cu … Continuă lectura

Publicat în Poeziile mele | Lasă un comentariu