Consultări în vederea reformei

-V-am chemat să discutăm despre învățământ – începu Președintele – toată lumea îl critică: părinții, elevii, profesorii, sindicatele, mass-media, trebuie să facem ceva să-l schimbăm prin punctele esențiale, trebuie să facem reforme. Tovarăși, ne-am schimbat noi, care din comuniști am devenit capitaliști și asta peste noapte. Nu putem reforma învățământul?
-Sefu, dar l-am reformat în fiecare an și uite ce-a ieșit.
-Unde să facem reformă? În învățământ, că aici prostiile noastre se văd peste zece ani și până atunci electoratul uită cine le-a făcut.
-Câtă dreptate ai, șefu!
-Ați adus un profesor cu experiență să-l consultăm ?
-L-am adus pe profesorul Dăscălescu – preciză ministrul educației.
Profesorul Dăscălescu făcu câțiva pași în față, se prezentă și îl salută respectuos pe președinte.
-Dumneata ești profesor sau dascăl? – întrebă Președintele.
-Șefu, sunt profesor, dar mai lucrez și pe la biserică să-mi mai rotunjesc veniturile.
-Ce predai?
-Matematica, fizica și religia.
-Te pricepi la toate?
-A, nu, cel mai bine mă pricep la muzică, cânt în corul bisericii de mic.
-Cu ce probleme vă confruntați?
-Dom Președinte, cu adunarea și scăderea mai merge, dar când ajung la înmulțire apar probleme…
-Concret, ce probleme?
-Păi, anul ăsta domnul ministru ne-a cerut să punem accentul pe interdisciplinaritate. La înmulțire, am predat în paralel cu profesoara de biologie. Când am ajuns la 2×2, copiii au aruncat cu cretă după mine, strigau că le spun baliverne.
-De ce?! – se miră președintele.
-Ionică, cel mai bun elev din clasă, susținea că 2×2 fac 3 pentru că părinții lui s-au înmulțit de două ori și au făcut 3 copii, iar Vasilică cânta popește că 2×2 fac 2, Georgică i-a dat cap în cap răcnind cât îl ținea gura că copiii nu se fac prin înmulțire ci prin adunare, că pe el părinții l-au adunat de pe drumuri. S-au luat la bătaie. Când am vrut să-i despart, s-au unit împotriva mea.
-Și ce-ai făcut?
-Am fugit la biserică, că tocmai începuse slujba.
-Cu împărțirea cum ai făcut?
-Am sărit peste ea, că veniseră cu mere și ouă stricate.
-La fizică cum este?
-Și mai rău, tocmai am trecut la legea acțiunii și reacțiunii.
-Și?
-Râdeau de mine și-mi cereau să spun poveștile la ora de religie, că dumneavoastră de când faceți numai tâmpenii și nu reacționează nimeni.
-Chiar așa, n-au cei 7 ani de acasă?
-Șefu – interveni ministrul educației – numai cinci și ăia făcuți la fără frecvență și estimăm că în viitor o să aibă numai trei.
-Eu am scăpat ușor, să vedeți ce a pățit profesorul de chimie.
-Ce-a pățit? – întrebă Președintele, curios.
-Le explica distilarea fracționată, la ora de laborator a adus o sticlă de spirt medicinal. Distilase un sfert de sticlă. Când s-a-ntors la dreapta, a dispărut paharul, când s-a-ntors la stânga, a dispărut sticla. Când s-a-ntors cu fața spre clasă, a dispărut clasa.
-Unde?
-În spatele școlii, ca să bea sticla de spirt.
-La religie cum este?
-Ceva mai bine, dar nu vin fără agheasmă la mine, mai stropesc, mai spun o rugăciune, dar n-are efect mai mult de cinci minute.

Anunțuri

Despre mihaiignea

Adevaratele noastre valori sunt binele, adevărul şi frumuseţea. Dar, din păcate, binele nu prea îl putem face, adevarul nu-l cunoaştem iar frumuseţea...........
Acest articol a fost publicat în Partidul e-n toate și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s