Întoarcerea acasă

Prin viață aglomerată
Umblu astăzi tată.
Mă-ntorc mult mai rar în trecut,
Mai trist, mai bătrân, mai tăcut.

M-aș întoarce în locul în care
Curgea apa cu stropi de argint
Și-alergau prin păduri niște fiare
Răscolind cu copita-n pământ.

Pe cer se-nvârteau rotocoale,
Păsări mari  fulgerau din aripi
Și-alergam în picioarele goale
Să le-aud cum cântau peste timp.

Și cântecul trist și sălbatic
Răsuna ca un muget de cerb
Peste văi străluceau fantomatic
Curcubeie și păsări de foc.

Și ploaia se scurgea peste tâmple
Din tălpi îmi creșteau rădăcini
Cu mine-ncepea timpu-n lume.
Sângerând pe drumul de spini

M-aș întoarce tată acasă
Să aud cum foșnește pădurea
Să-mi sprijin capul pe masă
Și s-ascult cum se-ascute securea.

Mihai Ignea

Anunțuri

Despre mihaiignea

Adevaratele noastre valori sunt binele, adevărul şi frumuseţea. Dar, din păcate, binele nu prea îl putem face, adevarul nu-l cunoaştem iar frumuseţea...........
Acest articol a fost publicat în Poeziile mele și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Întoarcerea acasă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s