În căutarea Kogaionon-ului

Despre daci ne-au parvenit puţine scrieri. Despre Kogaionon, muntele sfânt al geto-dacilor, ne-au parvenit şi mai puţine. Cea mai importantă este relatarea marelui geograf Strabon (55 a.h. – 25 d.h.) care, în lucrarea sa „Rerum geographicorum”, ne povesteşte:

“Regele lucra în înţelegere cu el [este vorba de Zamolxis] fiindcă vedea că oamenii ajunseseră [datorită lui] mult mai ascultători decât înainte. Căci supuşii lui credeau că [regele] dă poruncile sfătuit de zei. Obiceiul acesta a continuat până în zilele noastre, pentru că mereu se găsea cineva gata să-l sfătuiască pe rege şi acelui om geţii îi spuneau zeu. Muntele [unde se afla peştera] a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el. Pe când domnea asupra geţilor Burebista împotriva cărora s-a pregătit să pornească divinul Caesar , cinstirea mai sus amintită o avea Decaineos. Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, Burebista, bărbat get, l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât, în câţiva ani, a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea şi jefuind Thracia până în Macedonia şi Illyria , a pustiit pe celţii care erau amestecaţi cu tracii şi cu illirii şi a nimicit pe de-a întregul pe boii aflaţi sub conducerea lui Critasiros şi pe taurisci
Spre a ţine înascultare poporul, el şi-a luat ca ajutor pe Deceneu, un magician care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo unele semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit şi zeu, aşa cum am arătat când am vorbit despre Zalmoxis”

Mulţi au căutat Kogaionon-ul şi, datorită puţinelor surse istorice, nevredniciei căutătorilor sau din alte motive, nu l-au găsit.

D. Cantemir, V. Pârvan, V. Lovinescu au identificat Kogaion-ul cu Ceahlăul.

N. Densuşianu, I. Bucurescu au propus Bucegii.

N. Daicoviciu, M. Petrescu -Dâmboviţa au propus Grădiştea Muncelului.

Alţii au propus muntele Godeanu, muntele Găina, etc.

Evident, nu doresc să fac un istoric al încercărilor de identificare a Kogaionon-ului. În fond, a căuta Kogaionon-ul este cam acelaşi lucru cu a căuta „lâna de aur” sau a trece de capul Bojador. Căutarea Kogaionon-ului este o călătorie iniţiatică, în care nici nu mai contrează dacă ţi-ai atins obiectivul sau nu. Importantă este călătoria, efectuată fizic, pe teren sau în spirit.

Scopul meu este de a propune prietenilor mei dacofili o nouă localizare a Kogaionon-ului: muntele Goia din Carpaţii Orientali.

Din relatarea lui Strabon rezultă că Kogaionon (ko-gaio-non) ar însemna „muntele sfânt” (ko = sfânt, gaio=munte). Strabon poversteşte că Zalmoxis a fost sclavul lui Pitagora. Se ştie că Pitagora a călătorit în Egipt. Se poate să fi călătorit şi Zalmoxis. Putem face analogia dintre „ko” şi „ka” = forţa vitală, la egipteni. Deasemenea se poate observa analogia fonetică dintre „gaio” şi „Goia”. Pe de altă parte, după ştiinţa mea, nu există mai multe petroglife, care ar putea fi scriere dacică, în nicio altă zonă din ţară. Pe lângă muntele Goia curge pârâul cu acelaşi nume, iar la câţiva kilometri curge râul Bistriţa.

Deasemenea, toponimia zonei apropiate muntelui Goia este în mare parte de origine dacă: Budacu (Bu-dacu), Dârmoxa (Dâr = ?, mox = moş) – se observă asemănarea fonetică cu cuvântul Zalmoxis ( Zal = zeu, mox = moş) conform lui N. Densuşianu – Măguricea, Mazanaia, etc.

Sigur, nu am pretenţia că am scris un articol ştiinţific. Am vrut doar să-i ajut un pic pe prietenii mei dacofili sau să-i încurc şi mai tare. Aş putea să mai adaug şi alte argumente, dar, deocamdată, mă abţin.

Anunțuri

Despre mihaiignea

Adevaratele noastre valori sunt binele, adevărul şi frumuseţea. Dar, din păcate, binele nu prea îl putem face, adevarul nu-l cunoaştem iar frumuseţea...........
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s