Paradisul de lângă noi

Mi-am petrecut concediul în munţii Bistriţei şi Stânişoarei şi am fost uimit şi impresionat, acum ca şi altă dată, de atâta frumuseţe şi bogăţie. Păduri nesfârşite, cu izvoare reci, cristaline, pâraie repezi ce se sparg de stânci lucitoare şi în care colcăie păstrăvi şi lipani argintii, lunci cu iarbă verde şi grasă în care ar putea paşte nenumărate turme de oi şi de vite, etc. … etc. …

Pe Neagra Broştenilor am văzut câteva păstrăvării rudimentare, făcute cu mijloace puţine, dar pline ochi de păstrăvi gustoşi. Ce potenţial extraordinar are acest râu! S-ar putea construi mii de păstrăvării care ar putea alimenta cu peşte toată Moldova.

Toate acestea şi multe altele mă fac să mă gândesc la neputinţa noastră. De unde această neputinţă, această încremenire în timp şi în spaţiu? Probabil din lipsa de educaţie, din lipsa de încredere în noi înşine, din lipsa de respect pentru semenul nostru şi pentru munca lui.

Pentru a vă arăta frumuseţea acestor locuri am postat pe pagina „România mea” câteva fotografii făcute în peregrinările mele din această vară.

Anunțuri

Despre mihaiignea

Adevaratele noastre valori sunt binele, adevărul şi frumuseţea. Dar, din păcate, binele nu prea îl putem face, adevarul nu-l cunoaştem iar frumuseţea...........
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s